|
asv
Fondator Old Timer Club
Din: Timisoara
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1139
|
|
.
Intr-o dupa amiaza de primavara de la inceputul secolului trecut, douazeci de bucuresteni, cu nume binecunoscute in viata publica a vremii, se intruneau in saloanele Hotelului Bulevard, din centrul Cetatii lui Bucur, pentru a pune bazele unei organizatii cu caracter nemaiintalnit pana atunci la noi in tara. Data infiintarii organizatiei, numele si scopurile ei aveau sa fie precizate la sfarsitul adunarii, intr-un proces verbal cu urmatorul continut: "Subsemnatii, intrunindu-ne astazi, 5 aprilie 1904, in sedinta constitutiva, am intemeiat Automobil Clubul Roman si am ales un comitet provizoriu de noua membri, cu insarcinarae de a alcatui statutele societatii. Din membrii comitetului actual provizoriu se vor alege un presedinte, un vice-presedinte, un secretar si un casier. Scopul Automobil Clubului Roman este fundarea unei societati pentru a desvolta gustul, miscarea si industria automobila, precum si toate ce li se refera, de asemeni de a da membrilor toate deslusirile si avantajiile posibile, precum si sprijinul moral pentru apararea drepturilor lor"
Intemeierea primei asociatii automobilistice romanesti a starnit un viu ecou in presa acelor ani, majoritatea publicatiilor exprimandu-si speranta ca noua organizatie va contribui la rezolvarea unor probleme importante pe care le punea motorizarea tarii: imbunatatirea retelei de drumuri, elaborarea unei legislatii rutiere, formarea cadrelor de mecanici auto, extinderea atelierelor de intretinere si reparatii etc.
Unele ecouri au aparut chiar si in presa de peste hotare. Astfel, publicatiile franceze de specialitate au relatat despre infiintarea clubului automobilistic romanesc, mentionand ca Romania era printre primele zece tari din Europa care au introdus automobilul in circulatia publica, si printre primele sase din lume care au organizat intreceri de automobile.
De Zuylen, presedintele Automobil Clubului din Franta ( cel ami vechi club auto din lume, infiintat in 1895) si, in acelasi timp, presedintele Asociatiei Internationale A Automobil Cluburilor Recunoscute, a cerut, inca din decembrie 1905, recunoasterea asociatiei automobilistice romanesti. Propunerea a fost aprobata, urmand ca de la acea data A.C.R. sa fie reprezentat la Paris fie prin procura, fie printr-un delegat propriu.
Fireste, crearea Automobil Clubului Roman reprezinta un moment important, cu consecinte pozitive in istoria miscarii automobilistice din tara noastra. Nu trebuie uitat, insa, faptul ca datorita conditiilor social-economice ale acelor timpuri, asociatia purta pecetea creatorilor si membrilor ei, care faceau parte din clasele superioare. Automobilul era pe atunci un obiect de lux, un mijloc de locomotie la care nu aveau acces decat mosierii, negustorii, industriasii, rentierii si o mica parte din liber profesionisti.
In anul infiintarii Automobil Clubului Roman se importasera in tara aproape 90 de automobile, majoritatea dintre ele aflandu-se in Bucuresti. Dar nu toti care dispuneau atunci de o masina s-au inscris in asociatie. In 1904 clubul avea 29 de membri, pentru ca peste doi ani numarul acestora sa creasca la 86, dintre care numai 33 aveau automobile.
Legalizarea Automobil Clubului Roman s-a facut la 22 ianuarie 1909 prin votul Adunarii Deputatilor si la 19 februarie, acelasi an, prin votul Senatului. In legea publicata in Monitorul oficial din 13 martie 1909 se spunea: "Se recunoaste societatii Automobil Clubul roman, din Bucuresti, calitatea de persoana morala, pe baza alaturatelor statute, care nu se pot modifica decat cu autoritatea Consiliului de ministrii".
Infiintarea A.C.R. coincide cu intrarea in vigoare a primului regulament de circulatie din Romania. Acest Regulament, dat prin Ordonanta nr.165 din 10 aprilie 1904, continea 14 articole si a fost aprobat in prealabil de catre conducerea asociatiei automobilistice, chiar in adunarae de constituire.
Printre problemele importante de care s-a ocupat A.C.R. in primii ani de existenta au fost: plantarea pe drumurile mai importante a celor dintai indicatoare de circulatie, organizarea unei retele de depozite de benzina si de ateliere de reparatii, infiintarea unei scoli de mecanici auto. Scoala de mecanici-conducatori si-a inceput activitatea in martie 1911, iar dupa doua luni ea a fost absolvita de 12 cursanti. Peste doi ani, numarul absolventilor ajunsese la aproape 180.
Pentru a-si extinde activitatea in intreaga tara, clubul automobilistic a infiintat, inca din anul 1904, o serie de sectiuni pe judete, precum si in orasele mai mari. Aceste sectiuni erau puse sub directia unor delegati oficiali alesi de comitet. In 1906, de exemplu, existau 21 de astfel de sectiuni, iar numarul membrilor clubului era de peste o suta.
Prima insigna a asociatiei a fost lansata in 1911. Ea era confectionata din metal si se purta, de obicei, la "tablier", adica in partea din fata a masinii. O alta insigna, mai mica, elaborata ceva mai tarziu, se purta la sapca.
Pana in august 1944, statutul asociatiei, desi a fost modificat de cateva ori, purta amprenta claselor dominante. Astfel in 1914, in articolul 3 al acestui statut se preciza ca asociatia are doua categorii de membri: membri societari si membri turisti. "Societarii" erau ceea ce am putea numi "elita" clubului si ei se bucurau de toate drepturile. Cat priveste "turistii" (categorie in care se incadrau si femeile), acestia plateau o cotizatie redusa, insa nu aveau acces in sediul clubului, nu erau eligibili in comitet si in comisii, nu participau la adunarile generale si nici macar nu aveau dreptul sa poarte insigna asociatiei. Singurele lor drepturi se limitau la unele inlesniri pe timpul calatoriilor prin tara si strainatate.
La 8 septembrie 1921, a luat fiinta Automobil Clubul regional Cluj, care si-a organizat filiale la Brasov, Oradea, Sibiu, si Timisoara. Cu cativa ani mai tarziu, filiala din Timisoara s-a transformat in Automobil Club regional Banat-Crisana. Un alt Automobil Club regional, infiintat in 1923, a fost cel Moldovenesc, cu sediul la Iasi.
Al doilea razboi mondial a adus o lunga pauza in viata clubului automobilistic romanesc. In primii ani dupa razboi activitatea automobilistica s-a limitat doar la organizarea unor intreceri sportive, desfasurate sub egida Federatiei Romane de Automobilism si Motociclism (F.R.A.M.) Apoi, in anul1958, s-a creat asociatia Automobilistilor din Romania (A.A.R.), al carui statut oglindea caracterul nou al organizatiei, de masa.
Urmatoarea etapa importanta din viata organizatiei a inceput la 8 aprilie 1967, cand Asociatia Automobilistilor din Romania a revenit la numele de Automobil Clubul Roman. Statutul adoptat cu acest prilej are scopul activ de promovare a miscarii automobilistice romanesti. In anii care au trecut de la reinfiintarea sa, Automobil Clubul Roman s-a inscris pe linia unei activitati ascendente, obtinand realizari importante in toate compartimentele sale de activitate, astfel in 1978 familia asociatiei numara peste 200.000 membri.
Articol adaptat si preluat dintr-un Almanah vechi.
Modificat de asv (acum 14 ani)
|
|
